Post

Visualizzazione dei post con l'etichetta poesia calabrese

Due poeti allo specchio (Alfredo Panetta e Sergio Daniele Donati) #3

Immagine
PETHRA CAPPA  (di Alfredo Panetta - inedito 2023) * Thra mirti e stinchi u mè temphu. Stroffa d’erba chjiuduta nta ‘n pugnu. ‘I picca palori, comu l’arta muntagna mi ndica. Eu sacciu chi resta d’i passi thra senteri e timpuna, eu sacciu quantu pisa a d’a notti a mè mandra ogni mandra nto temphu sperduta. E chiju c’avanza, eu bizzau staci a pinneju ‘n città, thra casi ncugnati, offesi d’affannu. È materria pè artisti e sapiienti no pè massari signati c’a Storia ngurna ‘i sputazzi. Ad i stiji ‘i ccà dunu u tu, abbasta un frischjiu a ddu jidita u si teni u ziafrò a giusta distanza, u ccittu du voscu mi civa mcomu u latti maternu di crapa e a vista s’allonga secutandu i fotoni spumati di l’arba. Avi picca, sidici, esti libbara ncocchji cosa ‘ veru l’Itaglia. Ma ‘i ccàd’a mè Casa di Pethra eu non viju nent’authru ca timpi suspisi difficili nchjianati e sipali, e parru cu scropiu e radichi d’urmu nteri o scavati. ‘I ccà, ‘i na nica cellula du Temphu eu pacienti cogghjiu a mè

Dialogo allo specchio (Doris Bellomusto e Sergio Daniele Donati) - Calabrese / Ebraico

Immagine
  'U cori scavuzu cu vientu ca s'ammuccia e ca ti svesta,  magàra e santa l'arma tua morta si risbiglia, su juri a rasa a rasa e rinnini e cicali e frusciu i mari. Doris Bellomusto  - inedito 2013    _____ Il cuore scalzo, nascosto al vento, che ti sveste, strega e santa, la tua anima morta si risveglia e sono fiori a margine di strada e rondini e cicale e rumore di mare Traduzione dal calabrese di Doris Bellomusto    לב וחול הם רוח ביום מותך עבר שועל ואז היו כוכבים ודממה Sergio Daniele Donati  - inedito 2013 _____ cuore e sabbia sono vento il giorno della tua morte passò una volpe poi furono stelle e silenzio Traduzione dall'ebraico di Sergio Daniele Donati  

Due poeti allo specchio (Alfredo Panetta e Sergio Daniele Donati)

Immagine
Thrummenti di Alfredo Panetta   (inedito in lingua calabrese) Chiju chi mi tocca d’a picciulità esti a thrummenta ‘i ricuordi fagghjiati chi sulu mò si sbrogghjianu, ora c’a cardacia si votà ‘n paci e i palori fannu u nesci vita. Era o non era pethra di hjiumara c’aspettava carmezza? Era o non era guci a sentineja d’a juvari putati ‘i Zinnì? Era o non era sguardu ‘i ziafrò conzatu a modu ‘i paci nta ‘n timpuni? Esti materia chi si sparina u passatu nta nervusa, traspormazioni du brisciri ed eu mi dassu scifulari d’i sòò mulineji, comu na carpa du richjiamu d’a surgenti. Se sulu fussimu na nticchjia cchjiù sbadati ‘i chiju chi fumma si laprarria a novi carti u nosthru occhi amurusu e ogni simenza si laprarria a grappulu inta è nu, fora ‘i nu. (Nta nu, fora ‘i nu u regnu tenutu mpisu du domani, a cura ‘i malatu d’i cosi nichi i sonna mmucciati dint’è trunchi… u preju d’essari mò acqua e morti). Tempeste Quello che mi tocca dell’infanzia è la tempesta di vite mancate che solo ora mi si

Due poeti allo specchio (Alfredo Panetta e Sergio Daniele Donati)

Immagine
MUNTAGNI Mamma mia chi muntagna! E na nticchjia cchjiù jà, mi dissaru nc’esti una cchjiù grossa cchjiù beja e po’, fora du pajisi, na catina senza nterruzzioni, pè tutta a provincia… Pari na fila ‘i sordati boni adaveru mentuti a guardia du cielu. E dinta a ogni muntagna, quanti voschi e foresti! cu faghi a carizzari ‘i nivulati castagneti, carpini, ilici e tanti arbureji ‘i frutta chi spamarianu na città randi randi. E dinta a ogni arburu pujija ‘a vita! Pichi ‘i muntagna, galani chi armanu cu ligniceji cu frundi cu paciienza u sò letthu ‘i spusi…. Inzetti ‘i se’ speci armenu cu ll’ali e senza (nfaticabbuli, esausti, filici)… Nc’è na pricessioni ‘i formichi russi, ndirizzati mberzù a tana, mberzù l’infinitu. E sup’è pèzzula muschjii e licheni c’u suli linchji ‘i lucia. E dinta ‘a lucia forzi…forzi nc’è Ddiu chi joca c’a materria facendu du nenti ogni cosa. (ALFREDO PANETTA - INEDITO 2023)    MONTAGNE (TRADUZIONE DAL CALABRESE DELLO STESSO ALFREDO PANETTA) Mamma mia che montagna! E